Vlad Arsene este arhitectul preferat al dezvoltatorilor imobiliari cu greutate din Bucuresti, autor al unor cladiri-reper precum America House, Charles de Gaulle Plaza sau Bucharest Tower Center.

 

Scolit in Romania si emigrat in Statele Unite in anii a��70, Arsene a pus la New York bazele biroului de arhitectura Westforth, activ din anii a��90 mai mult la Bucuresti. Fundatia Arhitext a lansat recent o monografie Vlad Arsene, apreciind ca acesta tinteste "si victoria societatii capitaliste tarzii, si gloria de a i se opune critic".

Emigrat in Statele Unite in 1978, Vlad Arsene a revenit in Romania in anii a��90, impreuna cu biroul sau de arhitectura din New York. Avand la activ cateva proiecte americane de mici dimensiuni (mai ales amenajari interioare de lofturi si cafeteria, dar si o cladire a unei universitati din New Jersey), Vlad Arsene a capatat increderea dezvoltatorilor imobiliari din Bucuresti si a devenit intr-un deceniu si jumatate unul dintre arhitectii lor preferati.

 

 Din 1983, Arsene este membru al Institutului American al Arhitectilor si este de asemenea membru fondator al Ordinului Arhitectilor din Romania.In portofoliul firmei Westforth se afla acum proiecte dintre cele mai cunoscute din Bucuresti. Este vorba de Europe House si America House din Piata Victoriei, sediul Ambasadei Canadei, cladirea Mobifon, blocul-turn din Piata Charles de Gaulle, turnul in constructie de pe Bulevardul Ion Mihalache, complexul in constructie Sema Parc, controversata cladire Cathedral Plaza si alele.

 

Introducerea monografiei editate de Arhitext, semnata de Dana Vais, ii numeste pe asociatii firmei Westforth "arhitectii potriviti la locul potrivit". Cu toate ca Westforth reprezinta acum arhitectura corporata comerciala din Bucuresti, Vlad Arsene este adeptul unei arhitecuri "cu o atitudine foarte critica asupra societatii capitaliste tarzii".

Filosofia sa presupune detasarea arhitecturii de cele doua perspective care tind sa i se substituie la ora actuala, planificarea urbana si dezvoltarea imobiliara. Aflandu-se in centrul dezbaterilor actuale privind urbanismul, Arsene nu este adeptul reglementarii stricte a arhitecturii in functie de contextul urban. Exemplul sau preferat este New Yorkul, unde, in limitele impuse de grila rigida de strazi perpendiculare, proprietarii au avut libertatea de a construi cum si ce vor.

 

 Dupa cum declara cu ocazia lansarii monografiei, Vlad Arsene crede ca ce are Bucurestiul atragator si unic sunt tocmai fragmentarea, incoerenta, heterogenitatea, discontinuitatile si rupturile.
Cladirile sale respecta prevederile actuale ale planurilor de urbanism (general si locale), insa forma si dimensiunile acestora sunt de multe ori definite tocmai de aceste limite (de inaltime, retragere de la strada, respectarea frontului etc.), valorificand astfel la maximum spatiul construibil pentru uzul beneficiarilor.

 

Detalii precum iluminarea holului prin podea si plafon si lifturile cu mecanismul la vedere din turnul din Piata de Gaulle, panourile de cupru in continua oxidare ale cladirii Ambasadei Canadei, panourile de sticla perpendiculare pe fatade constituie elemente de inovatie si aduc plusvaloarea arhitecturii semnate Vlad Arsene.

"Lucrarile firmei Westforth incep prin a ma irita. si asta datorita "arogantei" cu care par sa trateze contextul in care sunt "parasutate". Rupturi, contradictii, diferente, contraste de marime, de scara, de proportii, de textura si de materiale, atat la nivelul tesutului urban, cat si la cel al obiectelor si spatiilor arhitecturale existente.

 

 In acelasi timp, remarc abilitatea si acuratetea tehnica a realizarii constructiei, inventia si creativitatea designului detaliilor si bogatia texturilor realizate prin folosirea materialelor si tehnologiilor noi", scrie in postfata monografiei arhitectul Arpad Zachi, coordonatorul colectiei.

 

Sursa: Romania Libera