Tun imobiliar la Buhusi: primarul a ordonat demolarea cei mai mari fabrici de stofe din Moldova

Primarul orasului Buhusi, Ionel Turcea, a cerut demolarea a 18 din cele 19 cladiri ale fostei fabrici de postav si stofe, aflata acum in proprietatea Consiliului local si concesionata firmei ARRES din Onesti.

Alesii locali au aprobat cererea in unanimitate, girand prin votul lor o gaura anuala in bugetul local de 60.000 lei, adica valoarea impozitelor si taxelor incasate pe respectivele cladiri.


Doua societati s-au batut mai bine de un an pe cadavrul a ceea ce a fost odata emblema economica a orasului Buhusi: fabrica de stofe. La prima vedere, cele doua firme s-au luptat pentru niste ruine.

In realitate, miza a fost una uriasa: aproximativ 12 hectare de teren cu toate utilitatile unei zone industriale, aproape doua hectare de hale industriale si 5.000 de metri patrati de platforme betonate. Initial, in 2005, se vorbea despre infiintarea unui parc industrial in incinta fostei fabrici, pentru care s-a facut licitatie, iar castigatoare a fost desemnata firma ARRES din Onesti. Pe langa cele 12 hectare de teren, firma onesteana si-a adjudecat si zece magazii, opt baraci metalice, un sopron-chimicale, o cladire statie-pilot si atelierul mecanic.

 
Pe cat de mare e felia de cascaval, pe atat de "subtirea
�� este firma care a ravnit la ea. ARRES SRL a inregistrat in 2006 un profit de doar 9.467 lei, la o cifra de afaceri de 1.852.391 lei. Cam cat o gogoserie. La data licitatiei nu se putea lauda nici macar cu atat, firma incheind anul financiar 2005 in pierdere, dupa ce, in 2004, intreprinzatorii din Onesti castigasera doar 1.400 lei. Curios este si obiectul de activitate al firmei care urmeaza sa administreze un parc industrial: comertul cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase.

 Primarul din Buhusi, Ionel Turcea, sustine ca nici el nu stie prea multe despre societatea care va "impulsionaa�� economia orasului, insa e sigur de reusita, mai ales ca in spatele acesteia se afla investitori italieni. "Firma are ca obiect de activitate comertul are de toate. Si s-a mutat in Buhusi. A fost una din conditii sa-si mute sediul aici in oras. Ei au relatii cu italienii. Pe mine ma intereseaza sa respecte caietul de sarcinia��, a precizat Turcea.


Demolare pe banii buhusenilor


Recent, Consiliul Local Buhusi a predat activele concesionarului SC ARRES, care urma sa alimenteze bugetul local cu sume importante din taxele si impozitele datorate. Numai ca buhusenii se vor alege cu praful de pe toba, intrucat primarul Turcea si consilierii sai au aprobat, nici mai mult, nici mai putin, ca SC ARRES sa demoleze 18 din cele 19 cladiri concesionate. Mai mult, banii rezultati din vanzarea materialelor rezultate nu vor intra la buget. Suma va acoperi cheltuielile cu demolarea.

Practic, daramarea halelor se va face tot din banii buhusenilor. Primarul sustine ca in acest fel va inlesni investitia firmei ce a castigat licitatia. "Deocamdata cladirile sunt in proprietatea privata a Consiliului local. Se demoleaza deoarece vechile cladiri sunt uzate, atat fizic, cat si moral, in proportie de 60-90%. Noi am concesionat managementul acestui spatiua��, a declarat edilul.

Proiecte marete numai pe hartie


Singura cladire care nu va fi rasa este fostul atelier mecanic al SC Stofe. SC ARRES a prezentat consilierilor un proiect al viitoarei platforme. Acesta prevede construirea unor hale de productie si spatii pentru birouri(parter plus etaj) pe o suprafata de 37.000 metri patrati.

Pe hartie, proiectul este unul care "fura ochiia��, insa pana si Ionel Turcea are serioase semne de intrebare. Conform promisiunilor facute de concesionar, in lunile martie-aprilie 2008, o hala va intra deja in functiune. "Nu se va face decat productie. Va crea 5.000 de locuri de munca in sase ani. E destul de mult, zic eu, sa gasesti in Buhusi atata forta de munca, dar asta nu e treaba mea, ci a lora��, a declarat primarul.

 
Pentru toata suprafata de teren concesionata, ARRES nu trebuie sa plateasca timp de doi ani nici un leu, conform contractului incheiat cu administratia locala. Nici dupa aceea chiria nu va saraci firma, avand in vedere ca s-a "negociata
�� un pret intre patru si sase euro pe metru patrat anual. Singurele cheltuieli sunt cu impozitele care, conform spuselor primarului, ajung la vreo 60.000 lei anual. Maria Radulescu

 

Sursa: Gardianul