Daca romanii se dau de ceasul mortii pentru a-si construi case cat mai frumoase si mai confortabile, autoritatile nu se inghesuie sa le imbunatateasca serviciile edilitare. In perioada 1999-2005, au fost finalizate in Romania peste 200.000 de locuinte noi. Daca in 1999 suprafata utila medie a unei case nou construite era de 90 de metri patrati, in 2004 acelasi indicator crescuse la 110 metri patrati. De asemenea, daca in 2001 doar 47% din locuintele terminate aveau instalatie de apa si doar 37% aveau canalizare, in 2004 lucrurile se schimbasera aproape radical: 65% din locuintele finalizate in acel an aveau apa curenta si 54% instalatie de canalizare. Este vizibila, asadar, o crestere semnificativa a gradului de confort pe care si-l doresc romanii. Din pacate, nu exista statistici si in ceea ce priveste locuintele mai vechi, insa este clar ca, de la recensamantul din 2002, destule dintre ele au fost dotate cu cel putin una dintre utilitatile principale (apa, canalizare, incalzire centrala).
De cealalta parte, retelele de apa potabila au crescut si ele in dimensiuni (de la 38.200 de kilometri in 2000 la 45.000 de kilometri in 2004), la fel cu cele de canalizare (de la 16.350 de kilometri in 2000 la 17.500 in 2004) sau de gaze naturale (de la 20.300 de kilometri in 1999 la 25.900 de kilometri in 2004). Insa numai intr-o cincime din localitatile Romaniei existau, anul trecut, retele de gaze, respectiv de canalizare, si doar in 60% din total retele de apa, ceea ce face ca evolutia aparent pozitiva din acest domeniu sa fie umbrita. Mai trebuie mentionat ca, in ciuda extinderilor, intre 1999 si 2004 au scazut foarte mult cantitatile de apa potabila (de la 1.208 la 707 milioane de metri cubi) si de gaze naturale (de la 3.921 la 2.745 de milioane de metri cubi) distribuite consumatorilor casnici. Desi majoritatea localitatilor au crescut in dimensiuni, transportul in comun a inregistrat o scadere importanta. De la 138 de localitati unde era oferit acest serviciu in 1999, s-a ajuns in 2004 la 104 localitati deservite de transport urban de pasageri. Au scazut si lungimile retelelor de tramvaie si troleibuze (de la 1.960 de kilometri in 1999 la 1.630 de kilometri cinci ani mai tarziu), dar si numarul vehiculelor implicate.
Nici parcurile nu o duc mai bine. Daca in 1999 existau in orasele din Romania 20.551 de hectare de spatii verzi, in 2004 dimensiunea totala a acestora se redusese la 20.122 de hectare, asta in conditiile in care numarul localitatilor urbane a crescut, in aceeasi perioada, cu circa 15%. In opinia analistului imobiliar Radu Zilisteanu, vina principala este a autoritatilor publice. “In Vest, intai se aduc utilitatile si apoi se construiestea”, spune el. Zilisteanu crede ca si proprietarii au partea lor de responsabilitate: „Oamenii influenti din Pipera prefera sa-si faca fosa septica in loc sa faca lobby pe langa primarie ca sa se introduca retea de canalizarea”.
Incercand sa obtinem o opinie privind situatia nesincronizarii dintre dezvoltarea fondului locativ si cea a serviciilor edilitare din partea unui reprezentant al autoritatilor locale, ne-am lovit de agresivitatea Marinelei Berza, directoarea centrului de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti. „Daca oamenii cu bani si-au construit, prin presiuni sau coruptie, case in zone fara utilitati, incalcand astfel, legea, si acum asteapta sa venim noi sa le punem canalizare sau gaze, se insala”, a spus, inainte de a ne inchide telefonul, doamna Berza. Fara a lua in seama ca, in cele mai multe cazuri, terenurile trecute in intravilanul construibil prin metode suspecte au fost vandute, iar cei care au construit acolo sunt cumparatori de buna credinta, care au primit toate avizele si autorizatiile necesare. si fara a lua in seama si cele peste 1.000 de strazi marginase din Capitala, aparute pe harta cu cel putin 25 de ani in urma, si care nu au nici astazi apa, canalizare sau pavaj. In lipsa unor proiecte urbanistice bine puse la punct, romanii care vor casa noua cu bani mai putini au in continuare la dispozitie doar varianta sa construiasca in camp, pe strazile periferice ale oraselor sau la tara, asteptand ca autoritatilor sa li se faca mila de ei si sa ii conecteze la retelele de utilitati sau investind ei insisi in acestea.
Creste confortul in casele romanilor
Tot mai multe locuinte noi sunt dotate cu instalatii de apa potabila si canalizare. Raportat la situatia din 2001, in 2004 cresterea este de 40% in primul caz si de circa 45% in al doilea.
Zeci de mii de locuinte noi annual
In perioada 1999-2005, in Romania au fost finalizate cate 25.000-30.000 de locuinte pe an. Inca suntem departe de nivelurile de 100.000-150.000 de locuinte atinse in anii 1970-1980.
Retelele de gaze, rare in est si sud
Cele mai numeroase localitati conectate la distribuitorii de gaze naturale sunt in Transilvania, in timp ce in estul si sudul tarii exista orase mari fara astfel de retele.
Diferentele regionale raman mari
Suprafata utila medie a locuintelor construite in 2004 in judetul Braila a fost de 65 de metri patrati, in Vaslui a fost de 67 de metri patrati, iar in Teleorman, de 71 de metri patrati. De cealalta parte, locuintele construite in Ilfov aveau, in medie, 170 de metri patrati utili, in Brasov aveau 144 de metri patrati, iar in Timis, 142 de metri patrati. Numarul locuintelor finalizate in 2004 a variat intre 280 la 100.000 de locuitori in Suceava, 275 in Vrancea, 227 in Cluj, 219 in Constanta, 208 in Arges si 42 la 100.000 de locuitori in Hunedoara si Giurgiu, 49 in Arad si 61 in Mehedinti. Din cele 2,7 milioane de locuinte aflate in cladiri din lemn, paianta sau chirpici, aproape 2,3 milioane se aflau in mediul rural si numai in jur de 400.000 in mediul urban. Din reteaua de apa potabila, doar 16% se gasea in judetele Moldovei, desi acolo locuieste in jur de 22% din populatie. Si in Oltenia, unde traiesc cam 11% din romani, se afla doar 8,5% din retelele de distributie a apei, pentru ca in Ardeal, unde traieste 33% din populatie, sa fie 40% din retelele de apa.
Sursa: Capital