Ţeapa imobiliara la Cluj

Un sfert de milion de euro este paguba suferita de amatorii de apartamente in faza de proiect data de un dezvoltator local. Lipsa autorizatiei de constructie este unul dintre cele Clujul, capitala a tepelor imobiliare.

 

Orasul transilvanean isi contureaza aceasta trista faima. Dupa cazul Pasteur 10, o noua intamplare cu iz penal tulbura apele, pana acum linistite, ale afacerilor imobiliare transilvanene.

 

Judecatorii clujeni au hotarat ieri ca Potra Mihai si Iulian Cojoleanca vor petrece inca 29 de zile dupa gratii pentru ca au vandut apartamente intr-un imobil a carui autorizatie de constructie era falsa.

 

Prejudiciul care le este imputat celor doi este de 250.000 de euro. Cum s-a ajuns la aceasta stare de fapt? Mihai Potra a decis sa construiasca, pe un teren de 770 de metri patrati de pe strada Aurel Vlaicu, un bloc de patru etaje. Urma ca in 2008 sa finalizeze 28 de apartamente. A inceput, ca majoritatea dezvoltatorilor, sa le vanda inca din faza de proiect. Clientii nu au lipsit.

 

A incasat de la acestia sume cuprinse intre 1.000 si 3.000 de euro taxa de rezervare. Pretul mic cu care a iesit pe piata i-a determinat pe amatorii de casa noua sa plateasca in sume care depasesc 200.000 de euro. Pentru a vinde cele 28 de apartamente, Potra a apelat la serviciile mai multor agentii imobiliare clujene.

 

Pana la 20 de ani de inchisoare

 

Insa, in conditiile in care statutul de agent imobiliar roman permite oricui sa se ocupe de tranzactiile de profil, si intermediarul imobiliar Iulian Cojoleanca s-a aratat interesat de vanzarea locuintelor care urmau a fi construite de Mihai Potra. In prezent, Cojoleanca este si el inchis alaturi de dezvoltator, sub acuzatia de a fi asociatul acestuia.

 

Pentru ca este asimilat unui complice si el risca o pedepsa cu inchisoarea cuprinsa intre 10 si 20 de ani, precum si plata solidara cu dezvoltatorul a prejudiciului creat. Aparatorul lui Iulian Cojoleanca, avocatul Anatol Panzaru, spune ca acesta "a efectuat doar servicii de intermediere in vederea incheierii promisiunilor de vanzare-cumparare.

 

A fost tot timpul convins ca informatiile furnizate de catre investitor sunt reale. Aceasta buna credinta a fost fundamentata si de existenta proiectelor intocmite de catre o societate de proiectare si de contractul autentic de vanzare-cumparare autentificat de catre un notar din Cluj, contract din continutul caruia rezulta ca la semnare s-a prezentat ca si anexa autorizatia de constructie", precizeaza Panzaru.

 

Acesta nu este insa primul caz clujean in care un imobil fara autorizatie de constructie este scos la vanzare pe piata. Tot in acest an agentia imobiliara Cristal Cluj a vandut apartamente in ceea ce urma sa fie un imobil cu zece etaje pe strada Pasteur.

 

Nici acest imobil nu avea autorizatie de constructie si totusi el a fost lansat pe piata, zeci de oameni fiind pagubiti. Nimeni nu a fost insa arestat pana in prezent pentru o infractiune de asemenea amploare, savarsita pe piata imobiliara.

 

Sursa: Adevarul