Doua studii recente asupra unor centre urbane populate din Olanda si Japonia arata ca persoanele care traiesc in zone cu acces facil la spatii verzi au o sanatate mult mai buna, iar rata de mortalitate este mai mica decat in zonele fara parc. Studii de sanatate sugereaza ca pana si prin contactul relativ pasiv cu natura scad presiunea arteriala si nivelul de anxietate. Ce legatura exista intre spatiile verzi, piata rezidentiala si sanatatea oamenilor? Faptul ca accesul facil la un parc contribuie la o mai buna stare de sanatate este deja un truism. Acesta explica de ce locuintele aflate intr-o zona cu spatii verzi, dar mai ales acelea cu vedere directa la gradina sau parc sunt categoric mai scumpe decat unele cu caracteristici similare, dar lipsite de „accentul verde”.

Un studiu recent realizat de un grup de cercetatori din Chicago Illinois, publicat de National Geographic, a relevat o legatura directa intre existenta spatiilor verzi si sanatatea sociala sau psihologica a „riveranilor”. Oamenii de stiinta au descoperit ca fiecare copac elimina in fiecare an 212 tone de diverse particule nocive insesizabile, 88 tone de dioxid de azot si 15 tone de dioxid de carbon. Frunzele copacilor blocheaza lumina soarelui, racorind insulele de caldura generate de suprafetele urbane, la umbra unui arbore temperatura asfaltului sau betonului putand fi cu 20 de grade Celsius mai joasa decat cea a unei sosele aflate in bataia soarelui. Sub o coroana de arbori maturi, aerul poate fi mai racoros cu 3-4 grade. „Fara acces la iarba si copaci oamenii devin foarte diferiti”, spune Frances Kuo, directorul Landscape and Human Health Laboratory, de la University of Illinois.

In ultimii zece ani, Frances Kuo si colegii sai au investigat efectele spatiului verde asupra locuitorilor oraselor. Echipa desfasoara multe dintre cercetari in cartierele de locuinte sociale din Chicago, unde vaste intinderi fara vegetatie reflecta conceptiile unei epoci in care vegetatia era o extravaganta pe care orasul nu si-o putea permite. Echipa condusa de Kuo a descoperit ca locuitorii imobilelor din apropierea spatiilor verzi aveau un simt al comunitatii mai dezvoltat si rezistau mai bine la stres si la dificultati. Erau mai putin agresivi si mai putin violenti si obtineau rezultate mai bune la testele de concentrare. De asemenea, se simteau mai in siguranta, si pe buna dreptate. Una dintre concluziile cele mai surprinzatoare ale studiului contrazice parerea curenta potrivit careia spatiile deschise sunt mai sigure decat cele cu vegetatie. O cercetare asupra ratei criminalitatii intr-un cartier de 98 de imobile a aratat ca se produceau de doua ori mai putine infractiuni in locuintele aflate in apropiere de parc decat in cele din zonele golite de vegetatie. Echipa a mai observat ca erau mai putine gunoaie si grafitti in zonele verzi. In cea mai noua cercetare, un studiu national pe 450 de copii cu varste cuprinse intre 5 si 18 ani, oamenii de stiinta au descoperit ca subiectii cu probleme de concentrare (hiperactivitate) au prezentat simptome reduse dupa expunerea la medii naturale. Oamenii de stiinta banuiesc ca spatiul verde are si un efect benefic asupra atentiei voluntare, un fel de focus intens necesar pentru munca sau studiu. Atentia voluntara ne dicteaza cum gandim si cum sa ne purtam in situatii dificile. „Traiul intr-un oras cu zgomot si trafic continuu, cu conflicte si cereri din toate partile ne face iritabili si impulsivi”, sustine Kuo.

Natura ne improspateaza pentru ca ne odihnim atentia voluntara si ne lasam in voia atentiei involuntare: perceptia simpla si deseori agreabila a stimulilor senzoriali produsi de mediu. In era moderna, cu toate presiunile sale, contactul cu natura in mediul urban e crucial. O metropola plina de parcuri ne ajuta sa fim sanatosi fizic si sa luptam contra obezitatii si diabetului.

 

Scumpete deloc intamplatoare

 

Nu este deloc intamplator faptul ca zonele rezidentiale cel mai bine cotate si mai scumpe din Bucuresti se intind in jurul marilor parcuri antebelice: Herastrau, Cismigiu, Carol I si Tineretului. Ultimul, desi a fost amenajat in anii 1965-1974, a fost prevazut in planurile orasului inca din perioada interbelica. Zona Parcului Herastrau este, de departe, cea mai solicitata, aici fiind inregistrate cele mai mari preturi atat la chirii, cat si de vanzare. Practic, circa 80% din toate solicitarile de locuinte de lux vizeaza zonele prestigioase din jurul si apropierea Parcului Herastrau - Dorobanti, Baneasa, Aviatorilor, Kiseleff si Primaverii. Zonele mentionate se remarca in peisajul imobiliar prin chirii care nu coboara - pentru cea mai modesta locuinta de lux - sub 1.000 de euro/luna si preturi de vanzare care rareori sunt sub 1.200 euro/mp. Si, atata timp cat va exista Parcul Herastrau, cota unor „cartiere” de lux precum Primaverii, Kiseleff, Baneasa sau Dorobanti se va mentine in top, la fel si nivelul chiriilor si al preturilor de vanzare.

Herastrau

Parcul Herastrau este cel mai mare din Capitala. Este situat in partea de nord a orasului, pe amplasamentul delimitat de Bd. Constantin Prezan, Bd. Aviatorilor, Sos. Nordului, Str. Elena Vacarescu, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Sos. Kiseleff, avand o suprafata de circa 110 ha. Inainte de 1930, zona respectiva era mlastinoasa, fiind asanata in perioada 1930-1935.

 

Gradina Cismigiu

 

Gradina Cismigiu a fost creata de arhitectul peisagist Carl F.W. Meyer, venit in tara in anul 1843. Aceasta a fost amplasata pe un teren mlastinos, cu multe balti, cu izvoare subterane care nu seaca niciodata. Inca de pe timpul domnitorului Bibescu s-a ridicat problema secarii baltii din centrul Bucurestiului, care era un focar de infectie. Din 1851 a inceput o activitate febrila, aducandu-se zeci de mii de care de pamant, executandu-se noi plantatii, materialul fiind adus de la Viena (platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletosi, meri decorativi). Inaugurarea a avut loc pe 22 martie 1860. In perioada anilor 1878-1884 se cedeaza o parte din Gradina Cismigiu pentru deschiderea Bulevardului Regina Elisabeta. Suprafata actuala este de circa 14 ha.

Sursa: Saptamana Financiara